Raport de evaluare internă a programului de studii de masterat în teologie protestantă pastorală aplicată (2024)

În calitate de instituție organizatoare de studii universitare de masterat, Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca este acreditat pentru un program de studii de licență și un program de studii universitare de masterat, ambele în domeniul teologiei:

• Finalizarea ultimei evaluări externe a domeniul de studii de masterat a avut loc la data de 30-01-2020. În urma vizitei comisiei experți de evaluatori, ARACIS a aprobat raportul de evaluare și a decis menținerea acreditării pentru programul de masterat. 
• Decizia ARACIS a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 297 din 2020.
• Hotărâre Guvernului nr. 1031/2024 cu anexele aferente aprobă inclusiv domeniile și programele de studii universitare de master acreditate și a numărului maxim de studenți ce pot fi școlarizați în anul universitar 2024-2025, inclusiv Institutul Teologic Protestant.

Potrivit declarației propriei misiuni, Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca este o instituție de învățământ superior înființată de către trei biserici protestante din România în scopul formării preoților pentru Eparhia Reformată din Ardeal, Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, Biserica Unitariană Maghiară și Biserica Evanghelică-Lutherană din România. 

Pentru a deveni preoți-pastori în bisericile protestante (sau în alte biserici din afara României aflate într-o relație confesională sau administrativă cu acestea), studenții trebuie să finalizeze un program de licență de teologie protestantă pastorală de 4 ani și un program de masterat în teologie protestantă pastorală aplicată de 2 ani. După finalizarea cu succes a studiilor de masterat, absolvenții devin capelani timp de un an, lucrând alături de un preot-pastor cu experiență. După acest an de vicariat, tinerii dobândesc, conform canoanelor bisericești, drepturi depline de a fi aleși sau de a aplica pentru o slujbă în cadrul bisericii.

Universitățile (respectiv facultățile) cu un profil asemănător (teologie pastorală) din alte țări europene s-au aliniat la sistemul Bologna în diverse forme. De exemplu, în Germania și Ungaria, universitățile cu facultăți de teologie (în special protestante și romano-catolice) oferă pregătire teologică pastorală printr-un program neîntrerupt de 6 ani, care se finalizează cu obținerea unei diplome de masterat. În Olanda, instituțiile protestante partenere oferă pregătire pastorală printr-un program de licență de 3 ani (BA), urmat de un program de masterat profesional de 3 ani (MA). La Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, programele de licență și de masterat (4 ani + 2 ani) sunt structurate astfel: masteratul presupune că studentul are deja o fundamentare solidă în teologia protestantă, iar licența se concentrează pe intensificarea pregătirii profesionale și practice în ciclul următor de studiu. Astfel, finalizarea programului de licență în teologie pastorală este considerată un stadiu intermediar, unde viitorii candidați dornici să slujească ca preoți-pastori își pot evalua parcursul și reflecta asupra vocației lor.

În raport cu programul de licență în teologie protestantă pastorală, programul de masterat în teologie protestantă pastorală aplicată se diferențiază prin următoarele perspective:

• Programul de licență oferă o bază solidă de cunoștințe teologice și dezvoltarea competențelor de bază în domeniul teologic și pastoral. Programul de masterat este conceput pentru a aprofunda aceste cunoștințe și abilități.
• Din punct de vedere educațional, în comparație cu programul de licență, programul de masterat se concentrează pe dezvoltarea competențelor de sinteză și interdisciplinaritate.
• Programul de masterat include o cantitate semnificativ mai mare de practică profesională. Cursurile și lucrările de seminar sunt concepute cu accent pe aplicabilitatea practică.
• Programul de masterat pune un accent mai mare pe dezvoltarea personală pastorală și pe competența de reflecție critică asupra propriei activități profesionale.
• Programul de masterat prevede o cercetare mai solidă, cu o propunere prezentată la intrarea în program și desfășurată pe parcursul a patru semestre, adesea având o fundamentare derivată din componenta de practică profesională.

În vederea îndeplinirii misiunii sale ca o instituție de formare a preoților-pastori sau alți specialiști, teologi care vor urma o carieră în cadrul bisericilor protestante sau în afara acestora, Institutul Teologic Protestant își propune obiective didactice și de cercetare, care se conturează printr-o misiune didactică și de cercetare.

Misiunea și obiectivele programului de masterat în teologie protestantă pastorală aplicată sunt strâns legate de scopul specific al instituției. În concordanță cu misiunea instituțională, programul urmărește două obiective principale: 

1. Oferirea unui cadru avansat pentru corelarea și integrarea cunoștințelor teologice cu activitatea profesională, echipând studenții cu fundamentele necesare pentru viitoarea lor activitate în instituțiile bisericești menționate. 
2. Crearea de oportunități pentru aprofundarea cunoștințelor într-un subiect ales din domeniul teologiei, facilitând cercetarea științifică individuală sau colectivă.

La baza structurării programelor de studii al ITP stau următoare concepte de bază:

• experiența derivată din și dovedită prin lunga tradiție a instituției în pregătirea preoților protestanți transilvăneni (cu rădăcini în secolul al 17-lea);
• conformarea cu bunele practici ale programelor de studii din universitățile europene partenere cu o tradiție consacrată;
• conformarea cu cadrele legislative și practicile instituționale din România;
• conformarea cu obiectivele stabilite în canoanele Bisericilor fondatoare;
• deschiderea către schimbările sociale și științifice în care ITP, studenții și cadrele didactice își desfășoară activitatea.

Obiectivele și rezultatele programului de studii de masterat sunt accesibile prin pagina web a instituției. O expunere detaliată a competențelor asigurate de programul de studii, dezbătut pe larg și cristalizat în urma consultărilor cu forurile competente, este atașat în > Anexa A1.2_4-1. În privința consultărilor, vezi IP 6.

Programul de studii universitare de masterat al Institutului Teologic Protestant este înregistrat in Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior – RNCIS, având codurile COR (> Anexa A1.2_5-1):

Misiunea, obiectivul și conținutul programului de masterat sunt evaluate în mod continuu în mai multe foruri și grupuri de lucru, organizate cu implicarea părților interesate.

1. Începând cu anul 2016, ITP organizează întruniri periodice anuale cu reprezentanții bisericilor protestante din România. De la ultima evaluare a programului de masterat au avut loc următoarele întâlniri între reprezentanții bisericilor și cadrele didactice ale ITP. Tabelul listează data și locul întâlnirilor, precum și linkurile la paginile web care documentează în detaliu aceste întâlniri de lucru.

   Data întâlnirii	Locul întâlnirii	Mențiuni
   2020 iulie 21-22	Ilieni	Vezi raportul întâlnirii la acest link: https://proteo.hu/ro/actualitati/13969
   2021 iulie 15-16	Ilieni	Vezi raportul întâlnirii la acest link: https://proteo.hu/ro/actualitati/11410
   2023 iulie 9-10	Ilieni	Vezi raportul întâlnirii la acest link: https://proteo.hu/ro/actualitati/12592
   2024 februarie 21-23	Berekfürdő (Ungaria)	Vezi raportul întâlnirii la acest link: https://proteo.hu/hu/hirek/12998
   2024 iulie 8-9	Ilieni	Vezi raportul întâlnirii la acest link: https://proteo.hu/ro/actualitati/13970

    

2. Începând cu anul 2023 Institutul Teologic Protestant participă la o altă inițiativă de anvergură a bisericilor protestante din Ungaria, Slovacia și România, împreună cu alte 5 instituții academice de formare în teologie protestantă pastorală (Facultatea de Teologie Reformată a Universității Gáspár Károli din Budapesta, Universitatea de Teologie Reformată din Debrecen, Universitatea de Teologie Reformată din Sárospatak, Academia de Teologie Reformată din Pápa și Facultatea de Teologie a Universității J. Selyeho din Komarno), în vederea dezvoltării unor ghiduri și cadre comune pentru formarea preoților protestanți. Pe parcursul anilor 2023 - 2024 comisiile de lucru, din care au făcut parte și cadrele didactice ale Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, au avut mai multe întruniri online și în format fizic. Rezultatele consultațiilor și propunerile comisiilor au fost discutate în cadrul a două întâlniri plenare. Următorul tabel listează data și subiectul întâlnirilor, precum și informații suplimentare aferente acestor întrevederi.

   Data întâlnirii	Locul întâlnirii	Mențiuni
   2023 februarie 7	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum Prima consultare despre formarea grupului de lucru în vederea revizuirii programelor de studiu
   2023 martie 30	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum Stabilirea programului de lucru și a subiectelor privind revizuirea programelor de studiu
   2023 iulie 10-12	Ilieni	Consultare între reprezentanții instituțiilor de teologie protestantă și reprezentanții bisericii Participanții discută la această într-unire următoarele subiecte pregătite în prealabil de grupurile de lucru: Competențele programelor de masterat de teologie protestantă pastorală (program output) / Acceptă un memorandum
   2023 octombrie 20	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum Admitere, consultare practici instituționale
   2023 noiembrie 17	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum Admitere, Calificare spirituală și aptitudine
   2024 ianuarie 12	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum. Discutarea ultimei versiuni a competențelor (program output) // Adoptată ulterior de sinodul bisericii
   2024 iulie 6	Online	Grupul de lucru Coetus Theologorum.  Admitere, Calificare spirituală și aptitudine, Spiritualitate și formare spirituală // Pregătire
   2024 iulie 9-11	Ilieni	Consultare între reprezentanții instituțiilor de teologie protestantă și reprezentanții bisericii.  Participanții discută la această într-unire următoarele subiecte pregătite în prealabil de grupurile de lucru: Admitere, Calificare spirituală și aptitudine, Spiritualitate și formare spirituală

3. O cercetare avansată privind rolul preotului protestant în societatea modernă din România

În anii 2023 și 2024, un cadru didactic al ITP (Kató Szabolcs Ferencz, prodecan) în colaborare cu doi cercetători de la Institutul de Studii Religioase demarează o cercetare de anvergură privind rolul preotului protestant în societatea din România. Cercetarea examină modul în care realitatea socială a congregațiilor / bisericilor s-a transformat în ultimele decenii și, în consecință, ce schimbări au avut loc în anumite domenii ale activității pastorale. Aceste schimbări reprezintă o provocare pentru biserici din două puncte de vedere. Pe de o parte, pe lângă rolurile specifice legate de religiozitatea instituționalizată, munca pastorală include și satisfacerea nevoilor legate de religiozitatea individuală sau comunitară în schimbare, care necesită noi moduri de organizare a vieții congregaționale, dar și alte nevoi comunitare care ridică noi provocări. Pe de altă parte, formarea pastorală trebuie să reflecte aceste provocări, deoarece se realizează în esență conform unui concept dezvoltat în secolul al XVIII-lea. Pe lângă specializările tradiționale, domenii precum reprezentarea instituțională, calitățile de lider, dinamica grupului, organizarea și gestionarea evenimentelor bisericești, comunicarea etc. nu și-au găsit încă spațiu suficient în curriculumul universitar. În această cercetarea, folosind metode calitative (interviuri semi-structurate și de grup focal), cadrele didactice încercă să descopere cum s-a schimbat rolul pastorilor protestanți în cadrul congregațiilor, ce dificultăți provoacă aceste schimbări și ce competențe sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor. (> Anexa A1.2_6-1 pentru o descrierea detaliată a proiectului de cercetare finanțat prin programul de granturi Domus al Academiei Maghiară de Științe).

Programul de studii universitare de masterat este proiectat în conformitate cu CNC. Planul de învățământ, fișele disciplinelor, procesele didactice de predare și de evaluare corespund cerințelor RNCIS și ARACIS, precum și cerințelor bisericilor susținătoare, părțile interesate în absorbția absolvenților programului de studii. Planul de învățământ, accesibil și online, conține informațiile necesare privind structura și conținutul programului de studii, precum și informații privind condițiile de intrare și rezultatele învățării, inclusiv competențele și calificările vizate (> Anexa A1.2_7-1). Fișele disciplinelor conțin informațiile necesare privind structura disciplinelor oferite în cadrul programului de studii, formele de predare și evaluare (> Anexa A1.2_7-2).

Proiectarea programelor de masterat are formarea profesională continuă în vedere. Studenții absolvenți ai ultimilor șase ani și-au exprimat într-o măsură semnificativă de a-și continua studiile sub diferite forme (> Anexa C1_87-2). Cei mai mulți au optat pentru continuarea studiilor în cadrului cursurilor de profesionalizare, sau de masterat.

Institutului Teologic Protestant, prin colaborare cu bisericile fondatoare, organizează în mod regulat cursuri de profesionalizare postuniversitare pentru preoți-pastori. Majoritatea participanților sunt foști absolvenți ai institutului teologic. 

Programul de masterat facilitează cercetarea, așteptându-se să conducă la studii avansate în cadrul programelor doctorale. Conținutul programului susține această așteptare, iar sondajul efectuat în rândul absolvenților din ultimii 6 ani o confirmă (> Anexa C1_87-2). Aproximativ 21% dintre respondenți și-au exprimat intenția de a continua studiile la nivel doctoral.

Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca are un Cod de etică și deontologie universitară (> Anexa A1.3_10-1). Institutul promovează în mod proactiv integritatea personală în educație și cercetarea academică prin următoarele căi:

1. Studenții sunt informați despre valorile etice promovate de instituție, inclusiv printr-un curs dedicat eticii universitare în cadrul programului de masterat, intitulat Etica și metodologia cercetării. Cursul abordează aspecte esențiale legate de conduita academică, inclusiv Codul de etică și deontologie, problema plagiatului, prelucrarea datelor personale, prelucrarea etică a rezultatelor sondajelor și utilizarea etică a noilor tehnologii (ex. inteligența artificială) în cercetare. (> Anexa A1.3_10-2)
2. Programul de studii de masterat include consultații cu personalul didactic, care sunt facultative în semestrele 1-2 și obligatorii în semestrele 3-4. Coordonatorii științifici ai tezelor de masterat monitorizează realizarea lucrărilor pe tot parcursul pregătirii acestora.

Institutul Teologic are o procedură de analizare externă, bazată pe software, a lucrărilor de licență și masterat din perspectiva conformității etice a textelor redactate. Acest control este obligatoriu pentru tezele de disertație, dar poate fi aplicat opțional și pentru alte activități educaționale care implică redactarea unui text științific de către studenți.

1. Lucrările de disertație sunt depuse inițial prin platforma Google Classroom, care oferă posibilitatea de a analiza originalitatea creației științifice la încărcarea acesteia în sistem. În afară de lucrările de finalizare a studiilor, Google Classroom facilitează controlul originalității și în cazul altor lucrări trimise de către studenți. (> Anexa A1.3_10-3)
2. În vederea evaluării similitudinilor, în urma Ordinului Ministrului Educației (ORDIN 3692 01/02/2024), ITP a încheiat un contract de colaborare cu Sistemantiplagiat.ro (> Anexa A1.3_10-4), unul dintre furnizorii serviciului de testare acreditate prin ordinul menționat. Tezele de masterat controlate cu ajutorul softului de specialitate împlinesc standardele cercetării etice stabilite de către Institutul Teologic Protestant (> Anexa A1.3_10-5). 
3. Observație: Există două lucrări de disertație din anul 2024 la care controlul de similitudine s-a efectuat ulterior publicării rezultatelor de cercetare ale studenților autori în reviste de specialitate (respectiv tezele de masterat cu document ID 328794051 și 328797639). Din această cauză Sistemantiplagiat.ro arată un coeficient de similitudine (SC1) mai ridicat decât maximul prevăzut în regulamentul instituțional (55.31% și 9.61%). Coeficientul ridicat se datorează exclusiv fenomenului menționat mai sus (lucrarea de masterat apare ca publicat anterior de studenții autori în reviste de specialitate accesibile online, și folosite drept referință de testare de către platforma electronică Sistemantiplagiat.ro). (Vezi rapoartele detaliate ale acestor lucrări în Anexa A1.3_10-5).
4. Anterior ordinului ministrului educației, ITP a folosit un soft similar, numit KOPI, o platformă dedicată, dezvoltată de Institutul de Cercetare în Tehnică de Calcul și Automatizare al Academiei Maghiare de Științe pentru testarea originalității a lucrărilor științifice, și oferită în mod gratuit universităților (> Anexa A1.3_10-6). Având în vedere urgența cu care trebuie abordată problema eticii în cercetare în mediul academic românesc, considerăm că Ministerul Educației sau Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării ar trebui să ofere gratuit accesul instituțiilor la acest serviciu. Cu atât mai mult, cu cât Sistemantiplagiat.ro a fost dezvoltat prin finanțare europeană, exact în acest scop, de către Ministerul Educației.

Conform misiunii proprii asumate, în vederea realizării obiectivelor activităților de educație și cercetare, Institutul Teologic Protestant asigură spații de învățământ și de cercetare care corespund specificului său, săli de predare, laboratoare didactice și centre de cercetare (> Anexa A2_12-1). 

Activitățile interioare se desfășoară la adresa Piața Avram Iancu, nr. 13, într-o clădire cu o suprafață de 5007 m2, care include Aula Magna, săli de curs și de seminar, birouri, bibliotecă și sală de lectură, cămin și cantină pentru studenți, precum și apartamente de serviciu pentru unele cadre didactice (> Anexa A2_12-2 | Anexa A2_12-3).

Institutul are un contract de comodat cu Eparhia Reformată din Ardeal, din care reiese că această locație rămâne în folosința deplină a Institutul Teologic Protestant pe toată durata funcționării acesteia (> Anexa A2_12-4). Activitățile sportive care se desfășoară conform programului de studii în afara incintei Institutului, se realizează pe baze unui contract de închiriere (> Anexa A2_12-5). Având în vedere baza materială aflată la dispoziția Institutului, putem constata că Institutul Teologic Protestant dispune de acel patrimoniu care contribuie în mod eficace la realizarea misiunii și obiectivelor fixate.

Eparhia Reformată din Ardeal, în calitate de proprietar și biserică susținătoare a demarat împreună cu Institutul Teologic Protestant o amplă lucrare de reabilitare a edificiului în care funcționează universitatea. În cadrul acestei investiții între 2015-2020 a fost reabilitată și reamenajată întreaga clădire în interior și în exterior (sălile, birourile, căminul, cantina), inclusive incintele aferente (curtea, terenul de sport). Valoare investițiilor era de ca. 15 milioane de lei, oferind studenților și personalului ITP o încăpere modernă pentru învățare și cercetare. Pe parcursul anului 2024 au fost demarate lucrări de reabilitare la bucătăria cantinei, în urma căruia a fost reamenajată spațiul și au fost schimbate echipamentele de bucătărie (> Anexa A2_12-6). Bisericile susținătoare ale Institutului Teologic au investit ca. 500.000 lei în acest proiect care contribuie la un serviciu mai bun oferit studenților care își iau masa la cantina instituției.

Institutul Teologic Protestant dispune de o bibliotecă proprie, localizată în incinta clădirii, și fondată odată cu Institutul în 1895. Biblioteca este o structură de cercetare, informare și documentare patrimonială, culturală și academică, având ca principale obiective atât susținerea procesului educativ și de cercetare din cadrul unităților de învățământ, cât și sprijinirea activității culturale, misionare și ecumenice a Bisericii Reformate, Lutherane și Unitariene din România.

Dotarea sălilor didactice sau de cercetare corespunde misiunii și obiectivelor asumate prin programul de studii de masterat profesional (> Anexa A2_13-1).

Institutul Teologic Protestant dispune atât de spații de studiu individual, cât și spații de studiu în grup (> Anexa A2_12-2). Instituția are o bibliotecă proprie, localizată în incinta clădirii, și fondată odată cu Institutul în 1895. Biblioteca este o structură de cercetare, informare și documentare patrimonială, culturală și academică, având ca principale obiective atât susținerea procesului instructiv-educativ și de cercetare din cadrul unităților de învățământ, cât și sprijinirea activității culturale, misionare și ecumenice a Bisericii Reformate, Lutherane și Unitariene din România. Biblioteca are un site propriu și un fond de carte de ca. 100.000 volume, catalogat după standarde internaționale, cu acces online. Pe lângă fondul său impresionant care deservește studenții și cercetătorii, biblioteca gestionează și diferite colecții speciale (> Anexa A2_14-1). Biblioteca este abonat la periodice curente și dispune de baze de date online pentru facilitarea învățării și cercetării (> Anexa A2_14-2).

Fondul de carte se dezvoltă prin resurse financiare proprii, dar și în mod semnificativ datorită unor fonduri substanțiale oferite prin contracte de colaborare cu diferite instituții din străinătate (Stiftung Hilfswerk der Evang. Kirchen der Schweiz HEKS din Zürich, sau Langham Partnership din Regatul Unit). Fiind o bibliotecă aparținând bisericilor susținătoare, Biblioteca ITP se află într-un consorțiu cu bibliotecile eclesiastice din Ungaria. În calitatea sa ca o bibliotecă care deservește obiective educaționale, ea este membră a unei consorții coordonate de Academia Maghiară de Științe, care o sprijină în extinderea ofertei de conținut digital prin furnizare de acces electronic la mai multe baze de date, de interes pentru studenți și cadre didactice (ATLA Religion Database, ATLA Serials Plus, Arcanum, Szaktars.hu, Editura Academică Maghiară, etc.). 

Pe lângă resursele externe, Biblioteca ITP își continuă programul pentru digitalizarea literaturii teologice protestante aflate în patrimoniul propriu.

Biblioteca ITP dispune de un fond de carte propriu din literatura de specialitate atât în limba maghiară (limba programului de studii de masterat), cât și în limbile străine accesibile studenților înrolate în programul de masterat (> Anexa A2_14-1 | Anexa A2_14-2).

Din punct de vedere administrativ cercetarea este coordonată în două centre:

• Centrul de cercetare ITP (înființat în 2008) se ocupă de cercetări fundamentale în domeniul teologiei în general (teologia biblică, teologia sistematică [dogmatică și etică], istoria bisericii), iar
• Centrul de cercetare în teologie practică ”Ravasz László” (2019) administrează cercetarea în domeniul complex, aplicativ al teologiei practice (omiletică, catehetică, liturgică, consiliere pastorală, misiologie, sociologie bisericească).

Cele două centre au regulamentele proprii de organizare și funcționare (vezi aici și aici).

Cercetarea în teologia protestantă pastorală nu necesită laboratoare speciale. Totuși, pentru realizarea unor cercetării de tip cercetare arhivistă (în cadrul istoriei bisericii) instituția are contracte de colaborare (vezi IP 77) care oferă inclusiv spațiu pentru realizarea acestor activități. 

Realizarea cercetării în domeniul teologiei nu necesită aparatură specifică. Instituția oferă acces la bazele de date (vezi IP 60, IP 62), precum și softuri speciale relevante domeniului.

Accesul la internet este furnizat de RoEduNet printr-o conexiune prin fibra optica cu o viteza de transfer de 1Gbps și două adrese IP fixe. Accesul la bazele de date exterioare se realizează prin aceste două adrese IP. Cele două adrese de IP fixe accesate de la RoEduNet sunt folosite pentru a crea două subrețele interne separate, pe de o parte pentru cadrele didactice și administrație, iar cealaltă pentru studenți și vizitatori, oaspeți. 

ITP furnizează acoperire wireless în banda 2.4 Ghz și 5 Ghz pe întreaga suprafață a clădirii. Există și o rețea cu cablu UTP care furnizează conexiune pentru calculatoarele de birou, la serverul de fișiere de tip NAS (Network Attached Storage) și la serverele care deservesc catalogul bibliotecii (Corvina) și sala de lectură (> Anexa A2_18-1).

Institutul are personal distinct pentru administrarea serviciilor ICT.

Instituția dispune de o metodologie proprie privind ocuparea posturilor didactice și de cercetare, care include în anexă și criteriile minimale necesare (> Anexa A.3_21-1). În această privință se urmăresc prevederile naționale și instituționale. Criteriile pentru ocuparea posturilor sunt în concordanță cu standardele minimale stabilite de CNATDCU - Comisia de teologie, respectiv Ordinul nr. 6129 din 20 decembrie 2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii. Toate posturile titulare vacante se ocupă prin concurs public.

Cadrul didactic coordonator pentru programul de masterat este prof. univ. dr. Kiss Jenő. În momentul de față există un singur program aferent domeniului de studii.

În cadrul programului de masterat își desfășoară activitatea următoarele cadre didactice. Toate cadrele didactice au calificările necesare pentru ocuparea posturilor aferente. Titularii de disciplină au pregătirea inițială și competențe în domeniul disciplinelor predate, evidențiate prin diplomele de doctor (> Anexa A3_23-1), curriculum vitae (> Anexa A3_23-2) și publicațiile de specialitate (> Anexa A3_23-3).

Raportul dintre numărul de cadre didactice și numărul de studenți înmatriculați în programul de masterat între 2019-2024 arată o medie de 3.71, după cum urmează:

În programul de masterat teologie protestantă pastorală aplicată participă 4 profesori și 2 conferențiari cu norma de bază la ITP. Vezi IP 23.

Dintre cadrele didactice participante în programul de studii de masterat 12 (= 92%) au norma de bază la ITP, iar 1 cadru didactic (= 8%) este asociat. Calculat pe baza numărului de discipline predate, ponderea este de 97% cadru didactic titular (32 discipline) vs. 3% cadru didactic asociat (1 disciplină). 

Raportul privind gradele didactice, defalcat pe numărul absolut al cadrelor didactice participante în programul de masterat, este de 54% profesor + conferențiar, respectiv 46% lector. Dacă raportul se construiește pe baza numărului de discipline asociate (inclusiv practica de specialitate) cu gradele didactice, 61% dintre disciplinele predate se află sub coordonarea profesorilor sau conferențiarilor, respectiv 39% sunt asociate cu lectori.
 

Personalul care gestionează biblioteca are calificările superioare necesare. Ágnes Bak, responsabilă pentru catalogarea fondului de carte, are o diplomă de licență 'Bibliotecar - Arhivist' în profilul 'Biblioteconomie' specializarea 'Biblioteconomie arhivistă', conferită de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). Bibliotecarul șef József Kurta are studii universitare de teologie (MA), dar și studii în gestionarea fondului bibliotecar (ex. cursuri organizate de Institutul Bibliotecar al Bibliotecii Naționale a Ungariei 'Széchényi Ferenc') (2021, 2022), precum și a listă de publicații pe tema ”istoria cărții”. El a publicat între altele catalogul cărților vechi din patrimoniul Institutului Teologic Protestant. Personalul bibliotecar participă cel puțin o dată pe an la cursuri de perfecționare profesională aferentă statutului de funcții. (> Anexa A3_27-1)

Întregul personal care oferă sprijin pentru realizarea practicii bisericești (practica de mentorat) este format din preoți-pastori calificați, care activează în parohiile bisericilor fondatoare. Mentorii sunt selectați pe baza unor criterii profesionale, contractați be bază de contracte individuale pe perioadă determinată (> Anexa B2.1_63-2) și instruiți în cadrul întâlnirilor speciale.

Pentru a deveni preoți-pastori în bisericile protestante din România, biserici fondatoare ale ITP (sau în alte biserici din afara României aflate într-o relație confesională sau administrativă cu acestea) studenții trebuie să finalizeze cu succes atât un program de teologie protestantă pastorală de licență, cât și un program de masterat de teologie protestantă pastorală aplicată. În acest sens, programul de studii de masterat profesional de teologie protestantă pastorală aplicată are în vedere candidați cu un scop foarte specific, în primul rând cei care au parcurs deja programul de studiu de licență în teologie protestantă pastorală. Finalitatea studiilor în cadrul bisericilor presupune implicarea într-o mare măsură a viitorilor angajatori încă de la stadiul de admitere la program.

Din punct de vedere juridic, admiterea la studii universitare de licență sau de masterat urmărește reglementările și metodologiile naționale. Aplicarea este posibilă numai pentru candidații care dispun de o diplomă de licență.

Admiterea se organizează de obicei pe parcursul lunii iulie, iar în cazul în care au rămas locuri neocupate, se organizează o nouă sesiune în septembrie. Locurile disponibile pentru admitere la licență sunt stabilite împreună cu reprezentanții bisericilor fondatoare, pe baza mai multor factori, și în limitele capacității de școlarizare aprobate. Capacitatea aprobată pentru ITP prin hotărârile de guvern este 50 studenți / an. 

Numărul candidaților înscriși la admitere pentru programul de masterat pentru anii 2020–2024 fluctuează între 13 și 31 de studenți. Numărul relativ redus de studenți înrolați la MA anul 1 în anul 2024-2025, respectiv numărul redus anticipat pentru anul 2025-2026 se explică în primul rând cu numărul redus de studenți care au optat pentru un studiu de licență la ITP din anii pandemiei (2020-2021). Impactul pandemiei pentru studiile la ITP, precum și alți factori privind variația cifrelor la admitere (licență) au fost analizate în detaliu în 2023, inclusiv în cadrul unor ședințe comune cu părțile interesate. Rezultatele acestei analize au fost publicate pe site-ul ITP.

Eficiența politicii de recrutare prin prisma înscrierii absolvenților programului de licență teologie pastorală la programul de masterat arată următoarea imaginea de ansamblu:

Pe baza datelor statistice se constată următoarele:

• Pentru majoritatea studenților, scenariul tipic este continuarea studiilor de licență în cadrul programului de masterat profesional în anul universitar imediat următor finalizării studiilor de licență (85%).
• Este relativ redus numărul studenților în cazul cărora există un decalaj de 1 an (sau eventual maj mult) de la finalizarea licenței și înscrierea la programul de masterat (14%).
• Rata de înscriere a absolvenților de licență la programul de masterat în general este de 99%.
• Aceste date favorabile se îndatorează faptului că programul de pregătire profesională pentru preot-pastor este conceput ca o unitate care se formează din două etape, studiu de licență și masterat. Cifrele arată atât performanța și succesul programului de licență, cât și angajamentul studenților de a urma această traiectorie de studiu.

Admiterea la studii de masterat se bazează pe un set de criterii combinate descrisă în mod transparent și detaliat în Regulamentul de admitere la studii universitare de masterat, precum și pe site-ul dedicat admiterii. Criteriile includ următoarele aspecte:

1. Criterii personale – O evaluare complexă a aptitudinilor și competențelor personale, reglementate în mod specific de legislația interioară a ITP (Regulamentul privind evaluarea aptitudinii personale). În afara evaluării la data intrării în programul de licență, studenții sunt evaluați din punctul de vedere al dezvoltării lor personal-profesionale încă două ori, la sfârșitul aniilor de studiu de licență 2 și 4. (În cazul studenților unitarieni această evaluare se realizează în fiecare an.). Pentru candidații care doresc să se înscrie la programul de masterat, având studiile anterioare la o altă instituție de învățământ superior, este necesar obținerea unei recomandări de la biserica de proveniență, avizată de una dintre episcopiile bisericilor fondatoare ale ITP.
2. Criterii intelectuale – Candidații la programul de studii de masterat prezintă un program de cercetare care o vor urma pe parcursul a celor 4 semestre de studii. La înscrierea pentru examenul de admitere candidatul va preda un proiect de cercetare pe o temă la alegere, cu avizul unui cadru didactic titular al ITP, cu care candidatul a avut consultări prealabile.

Examenul de admitere pe bază de cunoștințe se evaluează numai de către cadrele didactice ITP. Informațiile privind admiterea se publică pe site-ul instituției cu cel puțin 6 luni înainte de aplicare. Din 2019, ITP a implementat o platformă proprie pentru gestionarea online a aplicărilor candidaților. Platforma ajută la o planificare mai performantă a admiterii, precum și la gestionarea automatizată a datelor de candidatură.

Institutul Teologic Protestant are un Regulament de admitere la studii universitare de masterat (> Anexa B1.1_31-1) care detailează înscrierea și examinarea candidaților. Regulamentul a fost revizuit în conformitate cu noua lege a învățământului superior (199/2023) și a metodologiei cadru de organizare a admiterii la studii universitare de masterat (OMEN nr. 3693/2024).

În privința recomandării ca studenții de la programele de masterat profesionale să fie absolvenți ai programelor de licență din aceeași ramură de științe, Art. 3 al Regulamentului de admitere la studii universitare de masterat precizează în mod explicit că ”la examenul de admitere se pot prezenta membrii bisericilor reformate, lutherane, unitariene, cetățeni români sau cetățeni ai altor țări, pe baza unei diplome de licență în teologie protestantă.” Raționalitatea întregului program de masterat în teologia protestantă pastorală aplicată și oferta educațională din cadrul programului presupune cunoștințe fundamentale anterioare din domeniului teologiei protestante. După cum arată datele statistice menționate anterior, realitatea actuală coincide cu această așteptare. Vezi și IP 3, privind premisele programului de masterat profesional de teologie protestantă pastorală aplicată.

Gradul de promovabilitate după primul an de studiu pentru perioada de înrolare 2019-2023 este în medie de 98%, dintre care 69% integraliști și 29% promovați prin credite. Defalcat pe an universitar, datele statistice arată următoarea imagine:

Se constată că mai mult de două treimi dintre studenți își finalizează studiile integral pe parcursul anului universitar, o treime rămân cu restanțe. Numărul de exmatriculări după primul an de studiu (din orice cauză) este redus (în medie 2% pe ultimii 5 ani).

Capacitatea de școlarizare avizată de ARACIS și aprobată prin hotărârile de guvern este 50 studenți / an. ITP a respectat acest număr pe tot parcursul perioadei de funcționare (> Anexa B1.1_35-1).

Evoluția numărului total de studenți înmatriculați în programul de masterat arată următoarea imagine:

Toți studenții înrolați în programul de masterat au încheiat un Contract de școlarizare (> Anexa B1.1_36-1) pentru întreaga durată a ciclului de studii și un Contract de studii (> Anexa B1.1_36-2) pentru fiecare an universitar în parte. Contractul de studii se generează automat din platforma de gestionare electronică a studiilor (sistemul Neptun), pe baza disciplinelor contractate online de studenți la începutul anului academic, de regulă pe parcursul primelor două săptămâni din octombrie. Contractul de școlarizare conține drepturile și obligațiile părților pe tot parcursul studiilor.

Planul de învățământ al programului de studii de teologie protestantă pastorală aplicată (> Anexa A1.2_7-1) urmează, pe de o parte, tradiția de formare a candidaților preoți-pastor din universitățile europene. Această tradiție determină, într-o oarecare măsură, competențele pe care un candidat participant în acest program trebuie să le însușească pentru a exercita activitatea de preot-pastor. În ceea ce privește contextualizarea acestei tradiții, programul de studii se conturează și se actualizează în mod continuu în urma consultărilor cu toate părțile implicate: studenți, cadre didactice, personal bisericesc și alumni, prin discuții și întâlniri, dar și prin evaluări și sondaje.

Cadrul juridic și standarde specifice

În privința asigurării contextului administrativ-legal-profesional, ITP dispune de un Regulament privind inițierea, aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a programelor de studiu, care reglementează aspectele legate de autorizarea și monitorizarea periodică a programelor de studii. Structura programului respectă standardele și indicatoarele stabilite de ARACIS privind organizarea procesului de învățământ.

Consultări și evaluări

Consultări și evaluări ale programului de studii pe bază de sondaj de opinii se realizează din mai multe perspective:

Detalierea informațiilor:

1. Evaluarea disciplinelor din programul de studii se realizează semestrial, prin sondarea opiniilor studenților la sfârșitul fiecărui semestru. Rezultatele evaluării sunt discutate în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (incluse în rapoartele anuale), în Consiliul facultății și în Senat. Datele agregate ale acestor evaluări sunt publicate pe site-ul instituției, iar datele detaliate rămân accesibile persoanelor desemnate în acest scop.
2. Unele discipline de practică, organizate într-o structură modulară (ex. Interviul motivațional), sunt evaluate la finalul perioadei de studiu/practică.
3. Practica de specialitate din cadrul programului de masterat este evaluată în funcție de tipul practicii de specialitate, la finalul perioadei de practică. 
   • Astfel, practica de legație desfășurată în diferite biserici locale în timpul celor trei sărbători creștine este evaluată la aproximativ 30 de zile de la sfârșitul fiecărei perioade de practică. Rezultatele evaluărilor, trimise prin formularele electronice, sunt procesate și prezentate de către persoana responsabilă în Consiliul facultății și Senat. Evaluările comasate sunt păstrate printre rapoartele instituționale, fiind accesibile doar persoanelor cu autorizarea adecvată (e.g. membri ai comisiilor și consiliilor competente). 
   • Practica bisericească (practica de specialitate sub îndrumarea mentorilor desemnați) este evaluată anual, cu participarea studenților practicanți și a mentorilor, prin trei formulare electronice (unul anonimizat și două formulare regulare, neanonimizate). Rezultatele acestora sunt prelucrate de către coordonatorul de practică și prezentate atât forurilor ITP, cât și discutate în ședința anuală a mentorilor. Rezultatele comasate ale evaluării practicii de mentorat sunt publicate online tuturor părților participante în program (prin platforma Studium). 
4. La intervale regulate ITP demarează sondaje privind satisfacția studenților nu numai în privința conținutului programului de studii, ci și a funcționării întregului proces educațional, oferta de facilități, satisfacția privind personalul administrativ, conducerea, procesele organizaționale, administrative, spirituale.
5. De asemenea ITP monitorizează prin sondarea alumnilor utilitatea și aplicabilitatea învățării.
6. La intervale regulate se demarează evaluări privind diferitele aspecte ale procesului educațional și de îmbunătățire a acestora. Astfel au fost evaluate practicile și formele de învățare ale studenților din ITP, sau datele privind tendințele ultimilor ani privind admiterea la ITP (2023). Rezultatele acestor analize au fost discutate cu reprezentanții bisericii în întâlnirile anuale (2021, 2023), și publicate ulterior pe pagina web al ITP pentru informarea publicului.

În ceea ce privește consultările purtate, după cum a fost prezentat mai sus la IP 6, persoanele responsabile pentru procesul educațional (de fapt cadrele didactice ale ITP în general) participă la discuții cel puțin o dată pe an cu reprezentanții bisericii. 

Lângă aceste discuții care vizează diferitele aspecte ale programului de studii, ITP organizează în mod regulat întâlniri cu mentorii coordonatori de practică. În cadrul acestor întâlniri este evaluat practica bisericească desfășurată sub implicarea directă ale acestora și se pregătește practica de specialitate pentru anul curent. De la depunerea ultimului dosar de evaluare masterat, au avut loc astfel de întâlniri după cum urmează:

Biserica Unitariană Maghiară în colaborare cu cadrele didactice din ITP organizează consultări suplimentare de două ori pe an pentru alumni ITP încă un an după terminarea studiilor de masterat (> Anexa B1.2_38-1). Aceste întâlniri cu tinerii preoți vicari, începători din punct de vedere profesional, contribuie la întărirea chemării la slujire a acestora, a responsabilizării profesionale, dar prin feedbackuri directe și indirecte privind pregătirea profesională ale tinerilor absolvenți, aceste întâlniri contribuie și la o continuă evaluare a calității programului de masterat din perspectiva activității efective desfășurate, pentru care ei au fost pregătiți.

Structura programului

Planul de învățământ aferent programului de studii (> Anexa A1.2_7-1) este structurat în patru semestre. În conformitate cu parametrii de competențe care trebuie însușite până la terminarea studiilor (pentru competențe vezi IP 3 și IP 4), în semestrele 1-2 domină fundamentarea teoretică, urmând ca în semestrele 3-4 activitatea de implementare practică să obțină un loc mai proeminent în procesul educațional.

• Cursurile de sistematizare a conceptelor teologice în Vechiul și Noul Testament (MB11 - Conceptele divinității în Vechiul Testament, MB12 - Conceptele cultice și politice ale VT, MB62 - Teologia și istoriografia Evangheliilor, MB61 - Biserica primară și teologia apostolică) accentuează dezvoltarea gândirii sintetice. 
• Cursurile de etică (MS51 - Noțiuni ale eticii creștine și MS52 - Etică socială), de ermeneutică (MB81 - Ermeneutică aplicată), de exegeză omiletică (MP13 - Exegeza omiletică) sau ale dreptului cultelor religioase (MS91 - Dreptul cultelor religioase) vizează caracterul aplicativ al teologiei protestante în cadrul concret al unui preot-pastor care urmează să-și desfășoare activitatea într-un context social și bisericesc. 
• Cursurile de consiliere pastorală (MP41 - Consilierea pastorală a familiei - Abordare sistemică, MP42 - Consilierea pastorală a familiei - Abordare contextuală, MP46 - Identitate pastorală profesională, MP49 - Interviul motivațional) urmăresc să dezvolte o competență personală profesională în abordarea aspectului de consiliere spirituală în activitatea de pastorat.
• În privința conținutului efectiv al stagiilor de practică, acesta este adaptat în totalitate realităților în care absolvenții își vor continua activitatea profesională după terminarea studiilor. Conținutul practicii profesionale se bazează pe munca efectivă care le așteaptă. Pentru obținerea unor rezultate cât mai optime, practica se realizează într-un cadru complex, cu implicarea tuturor părților interesate (vezi mai jos).

Pe lângă disciplinele obligatorii, pe tot parcursul studiilor, timp de 4 semestre, studenții au posibilitatea de a-și alege o traiectorie în corespondență cu interesul lor specific din pachetul de cursuri opționale, care acoperă diferite domenii ale teologiei (teologie biblică, sistematică, practică, istorică).

Fișele disciplinelor sunt structurate astfel încât să evidențieze relația dintre competențele specifice și generale aferente anumitor discipline și competențele vizate de programul de studiu. (Vezi mostra pentru cursurile MB61 sau MH12U în > Anexa B1.2_39-1, precum și Fișele disciplinelor la > Anexa A1.2_7-2).

Organizarea proceselor de predare, învățare și evaluare

Procesele și formele de predare, învățare și evaluare se realizează în conformitate cu caracterul disciplinei. Astfel, disciplinele care au ca scop dezvoltarea gândirii sintetice sau aplicative combină forma de învățământ de predare cu activități de seminar (rapoarte de citire, prezentări de seminar). Cursurile orientate spre practică includ, de asemenea, o componentă de predare, dar într-o măsură mai accentuată activități de seminar (ex. familiarizarea și prelucrarea protocoalelor de consiliere spirituală, pregătirea unei predici cu fundamentare exegetică și aplicare omiletică, activități de simulare a unei conversații motivaționale) și componente de aplicare practică (desfășurată într-un cadru bisericesc explicit).

Evaluarea activităților de curs și de seminar se realizează de către cadrele didactice responsabile pentru disciplina respectivă, conform Regulamentului de studii și de formarea profesională a studenților. În evaluarea activității de practică, care se desfășoară în diferite locații (biserici locale) sub îndrumarea mentorilor, se ține cont de feedback-urile profesionale ale acestora. (Vezi IP 54.)

Pe tot parcursul semestrelor 1-2 activitatea se desfășoară săptămânal. Pe parcursul semestrelor 3-4, activitatea se desfășoară în diferite blocuri educaționale, de studii, respectiv de practică. În semestrul 3 activitatea didactică se structurează în două perioade de studii de 5+2 săptămâni și o perioadă de practică de 7 săptămâni. Semestrul 4 se compune din 7 săptămâni de practică și 7 săptămâni de studii (> Anexa B1.2_39-2). 

Cercetarea

Cercetarea care se concentrează în jurul tezei de masterat se realizează pe parcursul a 4 semestre. Studenții își aleg un domeniu de interes și un subiect odată cu admiterea la programul de studii. Planul de cercetare reprezintă singurul criteriu profesional pe baza căruia un student intră în program. În primele două semestre, consultările cu cadrul didactic coordonator de cercetare sunt facultative, iar în semestrele 3-4 consultările sunt obligatorii. Consultările regulate sunt susținute și promovate de instituție din mai multe motive. Consultarea regulată oferă o imagine despre modul de activitate al studentului, precum și despre etica sa privind activitatea de cercetare. În același timp, se poate întâmpla ca un student care începe o cercetare într-un anumit domeniu să devină dezinteresat de scopul original sau proiectul original de cercetare să se dovedească prea complex pentru nivelul intelectual al studentului. Consultările regulate permit schimbarea direcției de cercetare a candidatului. Regulamentele instituționale au prevederi clare despre acest aspect al procesului educațional.

În afara lucrării de disertație, studenții au opțiunea de a se implica în activitatea de cercetare științifică, de exemplu, prin programele specifice de cercetare ale cadrelor didactice, programele de cercetare naționale (ex. Conferința anuală științifică a studenților din Ardeal sau Conferința științifică bianuală a studenților din Ungaria), sau alte granturi de cercetare care au un cadru didactic al ITP ca și coordonator științific.

Practica profesională

Practica profesională se realizează sub diferite forme în cadrul programului de studii de masterat:

• Practica bisericească de mentorat se desfășoară în bisericile locale, sub îndrumarea unor mentori calificați desemnați de către bisericile susținătoare ale instituției. Activitatea de desfășoară în câte două blocuri pe parcursul a semestrelor 3-4 (> Anexa B1.2_39-1). Alocarea studenților se realizează la sfârșitul anului premergător începerii activității de practică, de obicei pe parcursul lunii iunie. Fiecărui practicant îi este desemnat un mentor (în cazuri excepționale doi mentori) cu care va lucra pe parcursul unui întreg an universitar (pe perioada destinată stagiului de practică). Pe parcursul stagiului, studenții locuiesc la locul de desfășurare a practicii, cazarea fiind asigurată de către biserica/congregația primitoare. Activitatea practică a studenților este urmărită în mod riguros de către mentorul prezent, care îl ajută pe studentul practicant atât în pregătirea, cât și în evaluarea activității. Anumite activități desemnate ca atare de către cadrul didactic vor fi discutate și în grupuri de lucru cu studenții, sub coordonarea cadrului didactic. Evaluarea întregului program de practică se realizează la finalul anului academic prin trei formulare electronice: un formular anonim și unul neanonimizat completat de către studentul practicant, realizat cu diferite scopuri de sondare, respectiv un formular completat de către mentorul studentului. Aceste feedbackuri vor contribui atât la reorganizarea activității de practică pentru anul următor, cât și la evaluarea parcursului studentului în cauză. Practica de mentorat este coordonată de un cadru didactic și este atent monitorizată prin sistemul electronic Studium. Practica profesională are propriul regulament.
• Practica de legație se desfășoară pe parcursul celor trei mari sărbători creștine în bisericile locale. Studenții își aleg locul de desfășurare a activităților cu o lună înaintea începerii activității, pe baza mediei generale. Ei se pregătesc pentru această activitate timp de aproximativ 1-2 săptămâni, în funcție de cerințele convenite cu preotul bisericii locale. Activitatea studentului practicant este coordonată și evaluată în mod permanent la fața locului de către mentor. Mentorul va trimite și o evaluare pe bază de formular electronic despre activitatea studentului. Practica de legație este coordonată de preotul studenților și este monitorizată prin sistemul electronic Studium.
• O a treia de practică de specialitate se realizează sub forma pregătirii unei meditații de către studenți, de 1-2 ori pe semestru, sub coordonarea unui cadru didactic. Practica se desfășoară în aula Institutului Teologic Protestant.
• În timpul vacanței de vară, studenții din anul 1 al programului de masterat participă la diferite activități de practică pastorală în cadrul bisericilor locale, sub îndrumarea protopopiatelor, respectiv a preotului studenților. Activitățile pastorale sunt reglementate în Regulamentul de desfășurare a activității de practică pastorală și gestionate prin platforma electronică Studium.

Activitățile de practică bisericească (mentorat) apar în planul de învățământ sub următoarele coduri:

Activitatea privind pregătirea tezei de masterat apare pe parcursul celor patru semestre, după cum urmează:

Programul de studii este structurată astfel încât să permită studenților să-și aleagă un traseu în corespondență cu interesul lor specific din pachetul de cursuri opționale sau facultative (> Anexa A1.2_7-1). Cursurile opționale și facultative acoperă domeniile diferite ale teologiei protestante (teologie biblică, sistematică, practică, istorică). 

• Astfel studenții interesați de teologia biblică pot opta pentru cursurile MB14 - Texte controversate în Vechiul Testament, sau MB94 - Exegeza narațiunii patimilor în Evanghelia după Marcu. 
• Pentru cei interesați de teologie sistematică, oferta educațională include MS99 - Covenant and Baptism (BIP joint course oferit în colaborare cu universitățile din Utrecht și Debrecen), MS11 - Istoria teologiei secolului al 19-lea, sau MS92 - Dreptul canonic confesional. 
• Studenților cu un interes pentru istoria bisericii l-i se oferă disciplinele MH10 - Istoria bisericii reformate în secolul 20, MH12 - Preotul reformat din Ardeal în secolele 17-18, MH12U - Literatura devoțională unitariană, sau MH20 - Paleografie. 
• Cei care vor să-și aprofundeze cunoștințele în latura practică a teologiei, pot opta pentru disciplinele MP90 Sociologia tineretului, MP43 - Practica de consiliere spirituală I.
• De asemenea, în cadrul practicii de mentorat, studenții au flexibilitatea - între limitele convenite printre părți - de a-și organiza programul de practică în funcție de interesul lor specific privind activitatea pastorală.

Raportul disciplinelor din programul de studii, în funcție de numărul total de discipline și cele contractate de un student (minim obligatoriu pentru 30 ECTS) pe parcursul a patru semestre, prezintă următoarea imagine de ansamblu:

Vezi IP 38 (secțiunea Consultări și evaluări) privind diferite tipuri de evaluări și consultări privind îmbunătățirea programelor de studii. După cum am menționat, evaluările se realizează semestrial (evaluări de cursuri și cadre didactice), anual (practica de specialitate), sau periodic (programul de studii). Aceste evaluări au adus mai multe schimbări pe parcursul anilor. De exemplu:

• În primii doi ani după lansarea programului de practică bisericească (2017-2019), prin formularele de evaluare, studenții practicanți (MA anul 2) și-au exprimat opinia potrivit căreia programul de practică era prea încărcat. Astfel, media de sarcini efectuate pe parcursul unui an academic a fost redusă de la 118 de sarcini (media pe student în 2017/2018) la 70 (media pe student în 2022/2023). 
• Pe parcursul mai multor ani, feedback-ul primit de la studenți a constatat că structurarea practicii profesionale pe mai multe blocuri într-un singur semestru conducea la o fragmentare a procesului de învățare, întrucât schimbarea locurilor de studiu între locul de practică și universitate afecta aclimatizarea și concentrarea pe studiu. Datorită acestor remarci critice constructive, programul de practică a fost restructurat din anul 2023, astfel încât activitatea de practică să se realizeze într-un singur bloc pe semestru.
• Mentorii participanți în program au observat că realizarea unor sarcini din practica profesională (de exemplu, slujbele cauzale, cum ar fi botezul sau nunta, sau activitatea printre tinerii în biserică) este limitată datorită unor factori practici (incompatibilitatea dintre perioada de practică și evenimentele bisericești). Din această cauză, am inclus în programul de practică profesională perioada de vară între cei doi ani de studii, respectiv două săptămâni flexibile pe parcursul a două semestre, când studenții pot să-și recupereze activitățile în funcție de dinamica locurilor de practică (pentru consultarea mentorilor, vezi > Anexa B1.3_49-2).

Activitatea de preot-pastor din bisericile protestante este una complexă, care implică pregătirea mai multor discursuri (predici) pe săptămână, formularea unor opinii sau luări de poziții cu fundamentare teologică, activitatea între copii și tineri cu un simț pedagogic adecvat, consilierea individuală a membrilor bisericii ajunși în diferite dificultăți în viață, inclusiv organizarea și administrarea activității unei biserici. Această activitate multilaterală presupune însușirea unor metode complexe de sinteză în pregătirea studenților. Deși Institutul Teologic Protestant este conștient de faptul că studiul de masterat reprezintă numai o etapă în dezvoltarea profesională a viitorilor preoți-pastori, își asumă această responsabilitate oferind studenților diferite activități didactice care necesită o metodă interdisciplinară.

În urmă cu 3 ani s-a introdus în programul de studii o disciplină intitulată Teologie aplicată interdisciplinară (MN74). Potrivit descrierii, scopul seminarului este ca studentul teolog să (1) învețe și să practice combinarea cunoștințelor dobândite în diferite domenii de specialitate, (2) să aplice cunoștințele sistematizate în interpretarea credinței creștine, a întrebărilor vieții umane, a fenomenelor bisericești și sociale, (3) să transmit interpretarea astfel obținută prin predicare către congregație și membrii acesteia, astfel încât să le întărească credința, să poată atribui sens evenimentelor importante din viață, și să fie capabili să se descurce în viața bisericii și a societății. Studentul demonstrează realizarea obiectivelor menționate mai sus printr-o lucrare scrisa. Lucrarea trebuie să fie scrisă dupa interpretarea și descrierea adecvate a temei, precum și prin studierea literaturii de specialitate relevante. Lucrarea trebuie să conțină următoarele părți: (1) descrierea temei astfel încât să includă toate elementele esențiale ale acesteia, (2) un plan de predică în care să se reflecte întreaga temă și elementele sale componente, și (3) pregătirea unei slujbe de duminică dimineața (elaborarea unuia dintre elementele planului de predică). (> Anexa B1.2_43-1)

Un alt curs cu o metodă interdisciplinară explicită a fost oferit în cadrul unui program comun cu universitățile din Utrecht (Olanda) și Debrecen (Ungaria). Acest curs, intitulat Covenant and Baptism (MS99), abordează problema botezului dintr-o perspectivă interdisciplinară, cu conexiuni în lumea biblică, sistematică și istorică, având o relevanță practică în bisericile protestante din zilele noastre.

În cadrul cursului din domeniul teologiei biblice, Texte controversate în Vechiul Testament (MB14), studenții sunt încurajați să pregătească proiecte aplicative, care necesită o evaluare a temelor discutate în dialog cu domeniile teologiei sistematice sau a teologiei pastorale.

Metoda interdisciplinară este evidențiată și prin cursurile de Exegeză omiletică (MP13), care combină cunoștințele biblice, exegetice și omiletice, precum și prin activitățile desfășurate în cadrul Practicii de omiletică și liturgică (MP11 / MP12).

Disciplinele sunt concepute astfel încât să stimuleze studiul individual al studenților (vezi fișele disciplinelor în > Anexa A1.2_7-2). Acest studiu individual are alocat o componentă temporală în fișele disciplinelor și poate să apară în mod explicit printre îndeplinirile criteriilor de examinare aferente unei discipline (ex. > Anexa B1.2_45-1).

Fișele disciplinelor au o componentă practică sau de cercetare, în funcție de caracterul disciplinei. De exemplu, disciplina Teologie aplicată interdisciplinară (MN75) stabilește următoarea sarcină, care include o activitate pronunțată de cercetare individuală: „Studentul demonstrează realizarea obiectivelor menționate mai sus printr-o lucrare scrisă. Lucrarea trebuie să fie redactată după interpretarea și descrierea adecvată a temei, precum și prin studierea literaturii de specialitate relevante. Lucrarea trebuie să conțină următoarele părți: (1) descrierea temei astfel încât să includă toate elementele esențiale ale acesteia, (2) un plan de predică în care să se reflecte întreaga temă și elementele sale componente, și (3) pregătirea unei slujbe de duminică dimineața (elaborarea unuia dintre elementele planului de predică).” Pregătirea unor lucrări care presupun cercetare individuală sau prelucrarea științifică a rezultatelor cercetării empirice (sondaje) reprezintă modul de satisfacere a criteriilor de evaluare în cazul mai multor discipline (alte exemple Sociologia tineretului - MP90, Literatura unitariană devoțională - MH12U).

Pentru dezvoltarea competențelor formulate, programul include o componentă teoretică și una practică. După cum am menționat la IP 39, componenta teoretică este concepută astfel încât să permită dezvoltarea gândirii sintetice, să accentueze caracterul aplicativ al disciplinei studiate și să conducă la întărirea competențelor personale și profesionale, esențiale în activitatea de preot-pastor. Stagiile de practică se desfășoară într-o mare măsură (aproape exclusiv) într-un context real, similar cu cel în care studenții își vor desfășura activitatea profesională după terminarea studiilor.

Programul are un coordonator, iar procesul didactic este atent monitorizat atât din punct de vedere educațional (calitatea predării, învățării, practicii, adecvarea formelor de evaluare), cât și administrativ (structurare, sincronizare, cadrul de performanță a studenților, comunicare între părțile interesate, oportunități pentru feedback, consultări etc.).

În ceea ce privește finalizarea studiilor, în perioada evaluată, 89% dintre studenți și-au finalizat studiile de masterat în perioada legală prevăzută (2 ani) (vezi IP 58). Considerăm că aceste date ilustrează eficiența organizării și coordonării programului.

Creditele aferente disciplinelor sunt calculate conform regulamentelor (1 credit = 25-30 ore). Timpul alocat practicii și structurarea blocurilor de învățare și de practică profesională în cadrul anului 2 de masterat au fost ajustate pe baza feedback-urilor părților participante (mentorii și studenții practicanți) pentru a obține cele mai bune rezultate. Vezi schimbările program din ultimele 5 ani (> Anexa B1.3_49-1) și consultarea cu mentorii pe acest subiect (> Anexa B1.3_49-2). Opiniile studenților luate în considerare au fost inclusă în evaluările anuale ale practicii profesionale.

Facilitarea dezvoltării abilității de studiu individual se observă în următoarele aspecte ale procesului educațional:

• Programul de studii include componente de studiu individual în pregătirea pentru cursuri și seminarii, sau pentru elaborarea lucrărilor parțiale sau de finalizare a studiilor. Aceste metode încurajează studenții să exploreze și să înțeleagă materialele pe cont propriu, dezvoltându-și astfel abilitățile de studiu independente.
• Instituția pune la dispoziția studenților resurse educaționale digitale, permițându-le să-și dezvolte interesul propriu pe baza literaturii de specialitate.
• Totodată, instituția oferă consultanță de specialitate prin cadrele didactice care le îndrumă și îi oferă feedback în pregătirea lucrărilor, sau le stimulează să participe la alte tipuri de activități extracuriculare (cum ar fi conferințe, evenimente științifice, simpozioane, prezentări, etc.). Aceste consultații individuale se menționează și în fișele disciplinelor unde este cazul.
• Instituția oferă studenților oportunități de cercetare (inclusiv suport financiar, ex. din fonduri Makovecz) pentru perioade de cercetare individuală. 
• Dezvoltarea profesională este încurajată în mod special prin elaborarea reflecțiilor asupra propriei activități în cadrul diferitelor tipuri de practică. Pentru a dezvolta capacitatea de reflecție profesională, programul de practică profesională include o instruire explicită în această privință (> Anexa B1.3_50-1), iar fișele disciplinelor explicitează cerințele obligatorii în pregătirea acestor reflecții profesionale (vezi de ex. sarcinile practicii de omiletică și liturgică).

Calitatea predării, învățării și evaluării se realizează atât din perspectiva cursului, cât și din perspectiva cadrului didactic. În fiecare semestru, studenții completează un chestionar online anonim, unde se acordă note întregi, având o valoare între 1-5 (1 reprezentând valoarea cea mai slabă, 5 valoarea cea mai bună) la un set de indicatoare. În privința evaluării cursurilor, se punctează următoarele aspecte:

1. Cursul este relevant pentru programul de studiu. …
2. Cursul se delimitează bine de alte cursuri. …
3. Obiectivul cursului este clar definit. …
4. Structura cursului este clară. …
5. Nivelul cursului corespunde pregătirii studentului. …
6. Exemplele practice prezentate au clarificat teoria. …
7. Criteriile de examinare sunt clare. …
8. Alte observații (pe bază de text)

Pentru perioada 2020-2024 rezultatele arată următoarea imagine de ansamblu (vezi > Anexa B1.3_51-1 pentru punctajele individuale ale disciplinelor):

În privința cadrelor didactice, se evaluează următoarele aspecte (vezi > Anexa B1.3_51-1 pentru punctajele individuale ale cadrelor didactice):

1. Nivelul de pregătire a cadrului didactic este suficientă. …
2. Modul de predare a cadrului didactic este clară. …
3. Cadrul didactic dialoghează cu studenții (cursul este interactiv). …
4. Modul de expunere a cadrului didactic este captivantă. …
5. Evaluarea activității de către cadrul didactic este obiectivă. …
6. Recomandări și mențiuni privind cadrul didactic evaluat: …

Evaluarea anonimă a cursurilor și cadrelor didactice reflectă o satisfacție generală din partea studenților programului de masterat în privința atât a disciplinelor cât și a cadrelor didactice.

Vezi și informațiile relevante sub C.1, în special IP 85, IP 86, IP 87, IP 88, IP 89.

Fiecare fișă de disciplină conține metodele și criteriile de evaluare a competențelor dobândite de studenți (> Anexa A1.2_7-2). Descrierea activităților de practică conține, de asemenea, cerințele explicite privind realizarea activității de practică profesională (> Anexa B1.2_52-1). Cerințele sunt revizuite în concordanță cu feedback-ul studenților (> Anexa B1.3_51-1 și IP 51) și revizuirile efectuate la programul de studii sau de practică, și sunt considerate adecvate conținutului disciplinelor și rezultatelor așteptate.

Regulamentul de studii și de formare profesională a studenților conține următoarele prevederi privind contestațiile studenților:

• Art. 134 - contestarea privind nota acordată (posibilitate de a cere mărire de notă), care precizează următoarele:
  'Studentul are dreptul să ceară mărire de notă numai pentru notele obținute într-una din sesiunile de la finele fiecărui semestru. Procedura de mărire a notei este următoarea: studentul completează o cerere tip, adresată Decanului; în cazul în care cererea este aprobată, cadrul didactic examinează studentul și îi trece nota în catalog.'
• Art. 154 - contestare în caz de sancțiuni, care reglementează astfel:
  'Sancțiunile se aplică în funcție de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, precum și de condițiile în care au fost săvârșite. Ele pot fi contestate la organul imediat superior în termen de 30 de zile. Pentru abateri grave de natură morală sancțiunea minimă va fi cea de la punctele 4) sau 5) mai sus.'

Aprecierile tutorilor (mentorilor) sunt consemnate și luate în considerare în planificarea, desfășurarea și evaluarea practicii profesionale. Începând cu anul 2017-2018, practica profesională a studenților este monitorizată prin platforma electronică Studium, care oferă, printre altele, posibilitatea tehnică de a înregistra mențiuni privind derularea oricărei sarcini individuale de practică sau a întregii activități pe durata unei sesiuni de internship. Mentorii pot urmări în detaliu orice sarcină înregistrată de un student practicant aflat sub coordonarea lor (> Anexa B1.3_54-1).

În cadrul întâlnirilor pentru pregătirea unui nou stagiu de practică profesională, mentorii sunt instruiți cum să își depună evaluările (atât din punct de vedere al conținutului profesional, cât și din punct de vedere tehnic). Realizarea evaluărilor de către mentori este stipulată și în contractul de colaborare încheiat la începutul stagiilor de practică.

În cazul sarcinilor individuale, au fost înregistrate în platforma Studium până acum aproximativ 450 de evaluări ale mentorilor, după graficul următor.

În ceea ce privește evaluarea întregii activități a studenților practicanți, au fost depuse 66 de evaluări în cadrul programului de mentorat (MA anul 2, din 2020) și 623 de evaluări ale practicii de legație (începând cu anul 2021, de când practica de legație se înregistrează pe platformă) (> Anexa B1.3_54-1).

Cadrele didactice responsabile pentru un anumit tip de practică (omiletică, catehetică, administrație, consiliere pastorală) și coordonatorii de practică pot vedea orice mențiune înregistrată de mentori în contextul lor de responsabilitate. Astfel, ei pot urmări dezvoltarea profesională a oricărui student prin prisma remarcilor mentorilor și pot face propuneri atât în privința unui student, a unei activități concrete, cât și a organizării practicii în general.

Remarcile mentorilor sunt dezbătute în diferite foruri, în funcție de practică. În privința practicii de legație, inclusiv mențiunile mentorilor, se raportează de trei ori pe an de către coordonatorul de practică în Consiliul Facultății și în Senat. Rapoartele sunt înregistrate pe platforma Office (accesibil online pentru membri împuterniciți). Mențiunile mentorilor privind practica bisericească (MA anul 2) se discută împreună cu mentorii la începutul fiecărui an de studiu și sunt luate în considerare în planificarea anului următor de către forurile competente. Vezi și > Anexa C1_88-1.

Modul de selectare a tematicii pentru lucrarea de masterat este reglementat în Regulamentul privind elaborarea tezei de licență și a disertației. Art. 7 al acestui regulament precizează că interesul studentului este principalul criteriu în stabilirea temei lucrării, care poate include și subiecte propuse de mediul interesat în ramura de știință reprezentată de Institutului Teologic Protestant. 'Institutul publică pe avizier temele actualizate pentru lucrările de licență, alocate profesorilor coordonatori, precum și temele propuse de aceștia, ținând cont de interesele studenților. Termenul limită pentru afișarea temelor de licență este 1 iunie. Responsabilul pentru afișarea temelor este decanul.' 

Vezi > Anexa B1.3_55-1 pentru lista cu tezele de disertație ale studenților de masterat.

După cum s-a menționat la IP 51, evaluarea semestrială a disciplinelor și a cadrelor didactice include și aspecte privind evaluarea cunoștințelor, cum ar fi criteriile de examinare, sau obiectivitatea cadrelor didactice în procesul de evaluare. Rezultatele medii pentru anii 2020-2024 indică o satisfacție a studenților de 95% în cazul criteriilor de examinare și 97% la criteriile de obiectivitate a cadrelor evaluatoare.

În privința eficacității evaluării activității de practică, menționăm, de asemenea, cele trei sondaje realizate anual (Evaluarea anonimă a studenților practicanți [> Anexa C1_86-2], evaluarea non-anonimă a studenților [> Anexa C1_88-3] și evaluarea non-anonimă a mentorilor [> Anexa C1_88-1 | Anexa C1_88-2]). Aceste sondaje explicitează diferitele aspecte ale procesului de practică profesională, inclusiv aspectul eficacității dintre evaluarea și rezultatele declarate.

Instituția oferă sprijin de învățare și de recuperare pe parcursul procesului educațional (pentru abordarea generală a acestui aspect vezi IP 65). Acest sprijin include și suport personalizat prin îndrumătorii de an (tutori de grup) pentru studenți cu dificultăți în învățare. La sfârșitul fiecărui semestru, rezultatele examenelor sunt discutate în Consiliul facultății, iar în cazuri justificate unde se observă deficiențe care necesită o atenție sporită, îndrumătorul de an este cel responsabil pentru analizarea situației, pentru examinarea motivelor care ar sta la baza deficiențelor de învățare. Rezultatul analizei este evaluat în mod individual, urmând ca o propunere să fie înaintată consiliului privind rezolvarea situațiilor.

Instituția dispune și de un birou de consiliere, cu personal calificat, care evaluează cadrul mai larg, incluzând contextul social și eventualele probleme medicale care pot sta la baza dificultăților de învățare.

De asemenea, menționăm că specificul instituției impune anumite limite privind accesibilitatea la studii a persoanelor cu diverse tipuri de dizabilități. Prospectivii studenți se prezintă la admitere doar cu recomandarea specifică a bisericilor locale de care aparțin, precum și cu aprobarea episcopului bisericii respective. Există cazuri particulare în care, cu un scop bine definit, episcopia acordă această aprobare unui student. Astfel la ITP a fost admis un student nevăzător (100%). ITP a fost informat în prealabil despre avizul bisericii, permițând instituției să adapteze sesiunea de admitere la acest caz excepțional. Studentul cu deficiențe de vedere a reușit să parcurgă toate etapele admiterii și studiilor de licență, fiind admis la masterat în anul 2024. După admiterea la ITP, instituția nu doar că îi oferă spațiul necesar pentru cazare, dar asigură și un loc de cazare pentru însoțitorul său. În plus, studenții s-au mobilizat pentru a asigura suport personal permanent pentru colegul lor (însoțire la toate evenimentele, programele zilnice, excursii etc.). Studentul cu dizabilități participă la toate activitățile instituționale.

În anii 2021, 2023 și 2024, cu scopul explicit de a atrage atenția studenților asupra persoanelor cu dizabilități, ITP a organizat un program special, invitând specialiști din Institutul Național al Nevăzătorilor din Ungaria și din Asociația Nevăzătorilor Maghiari din România, care au susținut prezentări în plen și în grupe.

Rata de absolvire a programului la termen (2 ani) este de 89%, rata de absolvire după termen (3 ani) este de 9%, iar rata de exmatriculare este de 2%. Aceste numere favorabile confirmă adecvarea procesului de predare-învățare. 

După cum s-a menționat la IP 14, Institutul Teologic Protestant are o bibliotecă proprie, localizată în incinta clădirii, și fondată odată cu Institutul în 1895. Biblioteca are un fond de carte de ca. 100.000 volume, catalogat după standarde internaționale, cu acces online. Pe lângă fondul său impresionant care deservește studenții și cercetătorii, biblioteca gestionează și diferite colecții speciale (> Anexa A2_14-1). Fondul de carte se dezvoltă prin resurse financiare proprii, dar și semnificativ datorită unor fonduri substanțiale oferite prin contracte de colaborare cu diverse instituții din străinătate (Stiftung Hilfswerk der Evang. Kirchen der Schweiz HEKS din Zürich sau Langham Partnership din Regatul Unit). Fiind o bibliotecă aparținând bisericilor susținătoare, Biblioteca ITP face parte dintr-un consorțiu cu bibliotecile eclesiastice din Ungaria. 

Fișele disciplinelor includ toate informațiile legate de bibliografia obligatorie și opțională pentru pregătirea studentului (> Anexa A1.2_7-2). Biblioteca pune la dispoziția studentului tratate, manuale, îndrumare, note de curs, suporturi de curs în format fizic sau digital. Totodată, cadrele didactice au opțiunea de a șerui cu studenții materiale utilizate în cadrul cursurilor prin platforma Google Classroom folosit ca LMS de instituție.

Biblioteca este abonat la periodice curente și dispune de baze de date online pentru facilitarea învățării și cercetării (> Anexa A2_14-2). În calitatea sa de bibliotecă ce deservește obiective educaționale, este membră a unui consorțiu coordonat de Academia Maghiară de Științe, care o sprijină în extinderea ofertei de conținut digital prin furnizarea de acces electronic la mai multe baze de date, de interes pentru studenți și cadre didactice (ATLA Religion Database, ATLA Serials Plus, Arcanum, Szaktars.hu, Editura Academică Maghiară, etc.). Pe lângă resursele externe, Biblioteca ITP își continuă programul pentru digitalizarea literaturii teologice protestante aflate în patrimoniul propriu.

Practica profesională pentru programul de masterat teologie protestantă pastorală aplicată se desfășoară în cadrul bisericilor care le vor angaja pe studenții după terminarea studiilor. Pentru activitățile de practică, ITP are convenții de practică încheiate cu eparhiile (> Anexa B2.1_63-1). 

În cazul practicii profesionale de mentorat, ITP încheie inclusiv contracte individuale cu parohii, respectiv mentorii participanți în program în fiecare an (> Anexa B2.1_63-2). 

Studenții participă la programe de practică profesională prin mobilitățile Erasmus+ și Makovecz, care se realizează conform protocoalelor de colaborare interinstituțională (> Anexa B2.1_63-3 sau online pe platforma de administrare a mobilităților, mob.proteo.hu). Conform protocoalelor instituționale și regulamentelor de mobilitate, toate mobilitățile (inclusiv cele de plasament) sunt consemnate în Suplimentul de diplomă.

Limba de predare la programul de masterat teologie protestantă pastorală aplicată este limba maghiară. Biblioteca dispune de suficient material în această limbă atât în format fizic (catalogul electronic listează ca. 18.000 obiecte catalogate în limba maghiară), cât și în format digital (în special bazele de date Arcanum, Szaktars, și MERSZ).

După cum s-a menționat la IP 48 și IP 58, rata de absolvire a programului la termen (2 ani) este de 89%, rata de absolvire după termen (3 ani) este de 9%, iar rata de exmatriculare este de 2%. Aceste date arată eficiența consilierii studenților pe tot parcursul studiilor. ITP asigură următoare forme de sprijin pe parcursul procesului educațional.

1. Instituția are un îndrumător de an pentru fiecare grup de studiu în parte. Studenții au inclus în orarul săptămânal o oră de consiliere (în fiecare marți 12.15-13.00). Participarea la aceste întâlniri este obligatorie în aceeași măsură ca la toate celelalte activități de învățământ. Conducătorii de an sunt însărcinați să urmărească îndeaproape dezvoltarea studenților, în special a celor care arată semne de stagnare sau deficiențe pe parcursul studiilor.
2. Instituția dispune de o persoană dedicată activității de consiliere a studenților în persoana preotului studenților. În calitatea sa ca coordonatorul Centrului de carieră și de consiliere a studenților, preotul studenților le oferă sprijin profesional nu numai din perspectiva consilierii spirituale, dar și în privința a dezvoltării personalității profesionale, a gestionării procesului de învățare personală, sau de rezolvare a conflictelor. Personalul însărcinat cu consilierea studenților are calitățile necesare îndeplinirii acestei sarcini (> Anexa B2.1_65-1).
3. Consultările aferente activității profesionale se desfășoară individual cu cadrele didactice responsabile pentru domeniul de studiu respectiv. Consultările pentru pregătirea lucrării de licență sunt obligatorii și sunt consemnate în fișa de consultare, care este parte integrantă a lucrării de disertație.
4. Activitatea de practică are, de asemenea, coordonatori desemnați pentru fiecare activitate în parte, care răspund atât de organizarea și desfășurarea acestora, cât și de rezolvarea problemelor speciale ale persoanelor implicate.

Vezi IP 57.

Institutul Teologic folosește diferite platforme pentru activitățile legate de programul de studii și gestionarea studiilor.

1. Sistemul integrat Neptun, folosite de marea majoritate a instituțiilor de învățământ superior din Ungaria și de câteva universități din România pentru administrarea proceselor educaționale (gestionarea studenților, cursurilor, examenelor), a fost introdus în ITP încă din anul 2007.
2. ITP este licențiat la platforma Google for Education, care oferă instituției un șir de aplicații destinate în special educației (Google Classroom, Google Meet, Google Drive, Google Mail, etc.). Google Classroom este folosită de cele mai multe cadre didactice drept LMS.
3. ITP are licență pentru varianta educațională a Microsoft 365, cu aplicațiile de birou aferente pachetului (Word, Excel, Power Point, Teams, OneDrive, etc.).
4. În cadrul studiilor de exegeză și omiletică (pregătirea unei predici) se folosește îndeosebi softful de specialitate Logos Bible Software. Pe parcursul ultimilor ani, ITP a procurat ca. 40 de licențe pentru studenți. Institutul a investit de asemenea în pregătirea unor tutoriale video despre folosirea Logos în cadrul studiilor de exegeză (vezi aici și aici).
5. În privința administrării activității studenților, în special a practicii profesionale, ITP a introdus platforma Studium. Aceasta a fost lansată odată cu debutul practicii profesionale de mentorat in 2017, dar a devenit între timp platforma generală pentru înregistrarea activității de practică profesională desfășurată în cadrul instituției sau în afara acesteia. Platforma oferă acces în timp real, la diferite niveluri, pentru toți participanții, la informații privind practica profesională (parcurgerea programului de către practicanți, rezultatele sumative, deficiențe legate de performanța persoanelor sau a programelor). De asemenea, facilitează interacțiunea între toate părțile implicate în acest segment educațional (studenți, cadre didactice și personalul administrativ din ITP, mentorii din afara instituției, supervizorii din cadrul bisericilor etc.). (Vezi o prezentare scurtă video aici sau aici pentru studenți.)
6. Repo (implementat din 2017) reprezintă repozitoriul instituțional pentru indexarea și stocarea tezelor produse de studenții ITP, pentru înregistrarea publicațiilor (ale cadrelor didactice și studenților).
7. Platforma Mob (implementat în 2019) asigură o gestionare eficientă și profesională a mobilităților academice (Erasmus+, Makovecz, etc.). ITP a fost printre primele instituții din România care a implementat o platformă electronică dedicată pentru gestionarea mobilităților. MOB oferă coordonatorilor de mobilitate oportunitatea de a administra întregul proces, de la aplicarea pentru mobilitate (depunerea documentelor și alegerea instituțiilor etc.), prin fluidizarea și automatizarea evaluărilor acestor aplicații, echivalarea disciplinelor interinstituționale, până la tipărirea diferitelor documente (contracte, procese-verbale) sau exportarea directă a acestora în platforma Mobility Tool / Beneficiary Module. Pe de o parte, platforma oferă o sistematizare a datelor privind mobilitatea instituțională, iar pe de altă parte, asigură comunicarea între toate părțile implicate în aceste fluxuri: cadre didactice, studenți, personal administrativ, compartimentul financiar, comisiile de evaluare a aplicațiilor etc. (Vezi o scurtă prezentare video aici [aplicare student] sau aici [aplicare green travel].)

Rezultatele cercetării științifice ale studenților care care au ajuns la stadiul de publicare în perioada evaluată (2020-2024) sunt consemnate în > Anexa B3.1_69-1 (lista conține numai publicații care intră în categoria de lucrare științifică: studii, articole, recenzii). De remarcat faptul că activitatea de publicare a crescut în mod constant în rândul studenților: 2020 (11 publicații), 2021 (4 publicații), 2022 (11 publicații), 2023 (12 publicații). În perioada pandemiei organizarea conferințelor era limitată, ceea ce explică și numărul redus de publicații științifice în anul următor.

Comunicările științifice în cadrul unor evenimente din țară sau din străinătate sunt listate în > Anexa B3.1_69-2.

Institutul Teologic Protestant are un repozitoriu, numit Repo, care include și lucrările studenților. Baza de date conține tezele de licență, de masterat, precum și alte lucrări științifice ale studenților (ex. lucrările prezentate în cadrul Conferințelor Științifice ale Studenților, studii publicate în volume colective sau reviste).

În ceea ce privește lucrările de licență și de masterat, Repo conține datele meta despre tezele și disertațiile studenților (începând cu anul 2000). Acesta este accesibil în mod public (titlu, autor, descriere, tematică, cuvinte cheie), iar în mod restrictiv (adică pe bază de acces autorizat), Repo asigură acces la textul complet al lucrărilor. Site-ul facilitează căutarea în lucrări și generează diferite statistici, inclusiv cu scopul de a evalua calitatea instituțională din perspectiva activității științifice ale studenților.

Următorul tabel prezintă rata angajării studenților în anul absolvirii programului de masterat, precum și la un an după absolvire. De regulă, studenții masteranzi nu se angajează în momentul înmatriculării, sau pe parcursul studiilor de masterat. Media ratei de absorbție în domeniul în care studenții și-au terminat studiile este de 98%. Aceste cifre favorabile se datorează planificării riguroase a studiilor de masterat, dar de fapt a întregului parcurs de licență și masterat în teologia protestantă pastorală. Numărul intrărilor în programul de studii este corelat cu cerințele stabilite de către bisericile fondatoare (angajatorii), ceea ce conduce la o absorbție aproape totală a forței de muncă. Pe de altă parte, rata abandonului după terminarea studiilor, sau după primul an de muncă este foarte mică (2%). Anexa B3.1_71-1 conține datele concrete privind locul de muncă al absolvenților din perioada evaluată.

ITP are un regulament propriu pentru pregătirea lucrării de disertație care conține standardele. Regulamentul este accesibil în mod public.

Cercetarea este planificată  în funcție de domeniile principale ale teologiei protestante (> Anexa B4_75-1), și include: domeniul teologiei biblice (Vechiul Testament și Noul Testament), domeniul teologiei sistematice (dogmatică, etică, apologetică), domeniul teologiei practice (omiletică, liturgică, consiliere pastorală, catehetică) și domeniul istoriei bisericești (istoriografie, istoria evenimențială, istoria culturală, istoria instituțională, istoria cărții). Studenți își aleg propriul traiect de studiu (tema lucrării de licență) în funcție de interesul personal profesional.

În privința temelor de cercetare a lucrărilor de disertație (> Anexa B1.3_55-1), se observă o predilecție a studenților masteranzi pentru teme cu aplicație practică (teologie practică), de natură aplicativă (teologie sistematică), dar mai ales pentru domeniul istoriei bisericești. Lucrările cu o tematică din domeniul teologiei biblice (cercetare fundamentală) apar într-un număr redus. O imagine similară arată și analiza tematicii publicațiilor studenților (> Anexa B3.1_69-1), unde se observă însă o reducere a numărului de publicațiilor din domeniul teologiei practice, precum și o ușoară creștere a publicațiilor din domeniul studiilor biblice.

Comparând aceste două date statistice, putem constata că probabilitatea apariției unei publicații științifice (deci a unui rezultat cu o valoare științifică mai pregnantă) este relativ mai mare în cazul tematicilor alese de un număr mai mic de studenți, așa cum arată graficul următor. 

Institutul Teologic urmează un plan structurat pentru activitatea de cercetare a studenților. În vederea coordonării și gestionării eficiente a activității științifice, instituția a creat în anul 2016 Biroul de Îngrijire a Talentelor. Această unitate funcționează sub coordonarea Consiliului Cercetării Științifice.

Implicarea studenților în activitatea științifică are mai multe forme:

1. În colaborare cu Conferința Științifică a Studenților din Ardeal, ITP organizează anual secțiunea pentru domeniul teologiei, destinată în mod explicit studenților cu specializare în teologie. Aceste întâlniri le oferă o oportunitate de a-și prezenta propriile cercetări în fața unui public interesat și reprezintă totodată un prilej de a motiva alți studenți să participe în cercetare de calitate. Rezultatele prezentărilor în cadrul acestor conferințe sunt ulterior adesea publicate în reviste de specialitate (> Anexa B3.1_69-1).
2. ITP a organizat o serie de evenimente intitulate „Am citit o carte bună... Dezbateri despre teologia contemporană”. În cadrul acestor evenimente, studenții talentați din ITP au ocazia de a-și alege, după preferința lor, o lectură științifică recentă dintr-un domeniu al teologiei care îi interesează în mod special. Este vorba despre cărți din literatura de specialitate internațională, care au intrat recent în biblioteca universității. În cadrul întâlnirilor, studenții prezintă cartea respectivă dintr-o perspectivă științifică pentru un public compus din studenți, cadre didactice și alte părți interesate. Prezentarea le oferă o oportunitate să abordeze o tematică recentă din literatura de specialitate, într-o limbă de circulație internațională (de obicei engleză sau germană) și să prezinte propria recepție colegilor prezenți la aceste evenimente. Un alt beneficiu al acestor evenimente științifice este că ele conduc de multe ori la publicarea ulterioară a prezentării sub forma unei recenzii critice într-una din revistele de specialitate (> Anexa B3.1_69-1).
3. Studenții ITP participă la numeroase conferințe sau simpozioane organizate de comunitatea academică a ITP. Ei sunt încurajați să participe în mod activ, cu o prezentare a propriei activități de cercetare.

În perioada evaluată, ITP a organizat următoarele conferințe destinat în mod special studenților de teologie:

Evenimente științifice organizate de alte instituții academice la care studenții ITP au participat cu succes (au obținut premii).

Rezultatele cercetării științifice ale studenților care care au ajuns la stadiul de publicare în perioada evaluată (2020-2024) sunt consemnate în > Anexa B3.1_69-1 (lista conține numai publicații care intră în categoria de lucrare științifică: studii, articole, recenzii).

Pentru activitățile de cercetare, care necesită o colaborare exterioară, Institutul Teologic Protestant are contracte încheiate cu diferite entități bisericești, și anume (> Anexa B4_77-1):

• Biblioteca Documentară „Bethlen Gábor” din Aiud (cu un bibliotecar-șef și un asistent de cercetare angajați de Eparhia Reformată din Ardeal);
• Arhivele Bisericii Reformate din Ardeal (cu doi cercetători științifici și un asistent de cercetare angajați de Eparhia Reformată din Ardeal);
• Arhivele Bisericii Unitariene Maghiare (cu un cercetător științific – arhivist-șef angajat de Biserica Unitariană);
• Arhivele Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.

După cum am menționat la A.1.3 (IP 10), Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca are un Cod de etică și deontologie universitară (> Anexa A1.3_10-1). Studenții sunt informați despre valorile etice promovate de instituție, inclusiv despre implicațiile legale ale activității de cercetare, printr-un curs dedicat eticii universitare în cadrul programului de masterat, intitulat Etica și metodologia cercetării. Cursul abordează aspecte esențiale legate de conduita academică, inclusiv Codul de etică și deontologie, problema plagiatului, prelucrarea datelor personale, prelucrarea etică a rezultatelor sondajelor și utilizarea etică a noilor tehnologii (ex. inteligența artificială) în cercetare (> Anexa A1.3_10-2).

1. Surse de finanțare diversificate

Institutul Teologic Protestant funcționează pa baza surselor de finanțare puternic diversificate, și anume:

• suportul financiar acordat de bisericile fondatoare (Eparhia Reformată din Ardeal, Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, Biserica Unitariană Maghiară, Biserica Evanghelică Luterană din România);
• Secretariatul de Stat pentru Culte;
• finanțare prin Fondul „Bethlen Gábor”;
• veniturile proprii din serviciile oferite;
• alte proiecte de finanțare care funcționează pa baza unor colaborări interinstituționale, și au, de regulă un scop bine definit (Presbyterian Church in Canada - sprijin pentru programele de limba engleză; Stichting Fundament din Olanda - sprijin pentru proiectele practice realizate în colaborare cu biserica; Hilfswerk Evangelische Kirche in der Schweiz HEKS - achiziționare de literatură de specialitate; Programul Erasmus+ - finanțare mobilități academice; Programul Makovecz - finanțarea mobilității studențești, cercetare, participare evenimente științifice). 

Diversificarea resurselor financiare arată următoarea imagine de ansamblu:
 

Secretariatul de Stat pentru Culte alocă lunar pentru personalul angajat cu normă întreagă, având funcția de bază la ITP, un sprijin apropiat de nivelul unui salariu mediu pe economie – pentru personalul didactic, nivelul unui salariu minim pe economie – pentru personalul nedidactic.

Bugetul de stat al Ungariei, prin Fondul „Bethlen Gábor”, sprijină cheltuielile de funcționare începând din anul 2013. Finanțarea arată o tendință crescătoare: valoarea inițială de 70 milioane de HUF (± 840.000 lei) a fost majorată succesiv, ajungând în anul 2024 la 170 milioane de HUF (± 2.050.000 lei).

Veniturile din activitatea proprie au ca sursă în principal taxele pentru cazare și masă ale studenților, marea lor majoritate fiind cazați în căminul studențesc propriu, din taxele administrative, cât și din închirierea ocazională a căminului, respectiv a celorlalte săli ale ITP, precum și din serviciile cantinei prestate către terți.

Cele patru biserici fondatoare finanțează în mod continuu ITP, echilibrând prin contribuția lor bugetul instituțional. Cu toate că finanțarea rezultată din celelalte surse arată o tendință crescătoare de la an la an, în mod simultan crește și contribuția Bisericilor, tocmai din cauza creșterii așteptărilor universității, în vederea realizării unui proces educațional de calitate.

2. Rezerva financiară

Senatul Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, prin Hotărârea nr. 138–23/03/2018 a decis crearea unui fond de rezervă care să ajungă la echivalentul a trei fonduri de salarii lunare la nivelul ITP, cumulat cu valoarea costurilor comunale pe trei luni la nivelul ITP.

În momentul de față fondul de rezervă al ITP a acumulat 960.000 lei, echivalentul a 2 salarii lunare la nivel de universitate, urmând a se întregi anual, până la atingerea valorii reglementate de Senat.

Pentru mai multe detalii, vezi > Anexa B5_80-1.

Deși profilul programului de studii de masterat este de tip profesional și activitatea primară a instituției constă în oferirea unui program educațional concentrat pe acest aspect profesional, instituția desfășoară o activitate semnificativă de cercetare științifică. În această privință, instituția asigură suportul financiar adecvat dezvoltării cercetărilor prevăzute în curriculumul programelor de studii universitare de masterat (> Anexa B5_81-1). Următorul grafic arată evoluția cheltuielilor cu cercetarea, la care adăugăm următoarele observații.

1. Se observă o creștere semnificativă în finanțarea cercetării începând cu anul 2022, datorită obținerii unui grant dedicat cercetării prin fondul Makovecz. 
   1. Această creștere ne-a permis achiziționarea de softuri de specialitate pentru analiza textelor biblice (licențe Logos Academic Standard - vezi aici).
   2. Începând in anul 2022, datorită suportului prin programul Makovecz, institutul acordă burse de cercetare de 2-4 săptămâni disponibile în cadrul a diverselor instituții academice din Ungaria pentru efectuarea cercetărilor legate de disertații și studii de specialitate.
   3. Începând din anul 2022, ITP acordă granturi pentru premiații Conferințelor Științifice pentru Studenți din Ungaria (OTDK, organizat bianual), respectiv pentru premiații Conferințelor Științifice pentru Studenții din Ardeal (ETDK).
   4. Totodată, pentru stimularea publicării a activității științifice ale studenților și cadrelor didactice, ITP acordă granturi destinate publicării de specialitate, cuantumului acestuia fiind definit de calitatea științifică al platformei de publicare.
   5. ITP sprijină, inclusiv prin stimulente financiare, participarea cadrelor didactice și a studenților la manifestări științifice, în special în străinătate.

2. Lângă cheltuielile incluse în bugetul anual, în anul 2023 Institutul Teologic Protestant a semnat un contract de colaborare cu Universitatea de Teologie Reformată din Sárospatak (Ungaria) - Institutul de Cercetare Kálmán Újszászy privind acordarea unei burse lunare pentru un cercetător al ITP. Procedura de selecție se desfășoară semianual prin Consiliul Cercetării Științifice, iar câștigătorul beneficiază de un grant de 400 EUR / lună pe parcursul desfășurării activității de cercetare (> Anexa B5_81-2).

3. Totodată cadrele didactice și studenții ITP beneficiază de sprijin financiar pentru efectuarea activității de cercetare în cadrul Institutului Teologic finanțate prin contracte individuale, sprijinite de următoarele instituții: Academia Maghiară de Științe. 

4. Studenții ITP pot aplica la alte fonduri de cercetare prin intermedierea Institutului Teologic Protestant, cum ar fi grantul oferit de Fundația Talentum (> Anexa B5_81-3).

4. Pe parcursul lunii noiembrie 2024, ITP a aplicat cu succes la programul de granturi de cercetare destinat tinerilor cercetători prin programul de finanțare Regele Carol I, urmând ca contractul cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării să fie semnat la începutul lunii decembrie 2024. Din cele 23 de burse de cercetare acordate Institutului Teologic în cadrul acestui program, 7 burse sunt destinate studenților din programul de masterat. Considerăm că acest sprijin financiar substanțial va contribui într-un mod semnificativ la intensificarea activității de cercetare atât în rândul studenților beneficiari, cât și în instituție în general. Programul stimulează formarea unor echipe de cercetare care vor duce la rezultate și mai consistente și vizibile (> Anexa B5_81-3). 

ITP își asigură practici proprii de auditare internă pentru principalele domenii ale activității universitare, garantând respectarea riguroasă a angajamentelor asumate. La propunerea Bisericilor susținătoare, prin Hotărârea Senatului ITP nr. 739-29/22.11.2016, începând cu data de 01.01.2017, doamna Láng Éva, expert contabil și auditor financiar, a fost numită în funcția de cenzor al ITP pentru anii, iar potrivit Hotărârii Senatului nr. 490-10/14.11.2022, această funcție este îndeplinită de către Kardos Zsuzsannna Ilona, expert contabil, începând cu anul 2022 (> Anexa-B5_82-2). Auditul financiar-contabil aferent anului financiar 2020 a fost realizat de o firmă acreditată de audit (> Anexa-B5_82-1).

Menționăm totodată că cele patru Biserici fondatoare exercită un control continuu și nemijlocit, autentic, prin prezența propriilor consilieri economici în cadrul Comisiei economico-financiare, conform art. 190 din Carta ITP.

ITP are o Comisie pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC) cu atribuțiile definite în propriul regulament de funcționare. CEAC are în componența ei și reprezentanți ai angajatorilor (bisericilor), care prin expertiza lor contribuie la îmbunătățirea calității în diferitele domenii de activitate. Studenții sunt reprezentați în proporție de 25% (2 membri din 8). Instituția dispune de metode și proceduri pentru asigurarea calității. Regulamentul privind evaluarea și asigurarea calității (> Anexa C1_84-1) definește criteriile calității în conformitate cu misiunea specifică a ITP (Art. 3), indiciile calității (Art. 4), mijloacele de verificare și de evaluare (Art. 6), și detailează procedurile de aplicare (Art. 7-16).

ITP are un singur program de studii de masterat profesional. Programul a este conceput pentru un scop specific, și anume pregătirea preoților-pastori pentru bisericile fondatoare instituției. 

1. Nevoia și obiectivele acestui program este determinată în mod direct de acest context. 
2. Procesele de predare și învățare se evaluează în mod continuu (semestrial, anual, sau periodic), în funcție de procesul în cauză (vezi IP 42, IP 56, IP 86, IP 87, IP 88, IP 89).
3. Analiza resurselor materiale aparține de competența Consiliului de Administrație și Comisia Economică. Aceasta din urmă include și membrii (specialiști financiari) bisericilor fondatoare, susținătorii instituției. Vezi și IP 80.
4. Progresul și rata de succes a absolvenților este evaluată în Consiliul facultății de cel puțin 4 ori pe ani: după sesiunile de examene din iarnă (februarie) și vară (iunie), respectiv după sesiunile de restanțe (în martie și septembrie). Aceste rezultate sunt prezentate și Senatului, și consemnate în procesele verbale ale acestora.
5. Angajarea absolvenților este responsabilitatea bisericilor fondatoare. După cum am menționat la IP 71, rata de absorbție a studenților este de 98%. În cadrul adunării generale a bisericilor fondatoare, reprezentanții Institutului Teologic participă în mod regulat (anual) la hirotonirea absolvenților (un an după absolvirea studiilor), păstrând astfel o strânsă legătură simbolică între locul de pregătire pentru slujbă (universitatea) și locul de slujire ulterioară a acestor alumni.

Evaluarea corpului didactic se realizează semestrial, în cursul sesiunii de examinare (ianuarie și iunie). Pentru fiecare disciplină și instructor aferent se pot depune formulare de evaluare. Formularele se completează electronic prin site-ul instituției, proteo.cj.edu.ro. Formularele sunt completate în mod anonim  (> Anexa C1_86-1). Opinia studenților privind practica profesională este evaluată anual printr-un formular anonimizat (> Anexa C1_86-2) și unul neanonimizat (> Anexa C1_86-3). 

Rezultatele sumative pentru evaluarea disciplinelor și cadrelor didactice reprezintă date publice și sunt accesibile pe site-ul ITP. Rezultatele detaliate pe disciplină / instructor sunt vizibile după autentificare pe site. Raporturile pot fi generate per program (licență sau masterat), per disciplină, per group de disciplină (ex. toate disciplinele din domeniul studiilor biblice), per instructor, per an academic, pe perioadă, sau orice combinație a acestor parametri.

Următorul grafic prezinte rezultatele generale pentru ultimii 5 ani. (Pe formularele de evaluare electronice se acordă puncte între 1 și 5. Numerele din paranteză reprezintă numărul formularelor de evaluare depuse pentru anul academic respectiv.)

Constatăm că, În general, aprecierea studenților este pozitivă atât din punctul de vedere al disciplinei, cât și a cadrului didactic. Se observă o ușoară creștere a aprecierii calității pentru anul 2023-2024. Vezi graficul de mai jos în privința aprecierii diverselor aspecte legate de disciplină și de instructorul ei.

În privința numărului de feedback-uri depuse pentru disciplinele din planul de învățământ, s-a realizat o evaluare în anul 2023, care a constatat, între altele, că numărul de evaluări depuse de către studenți pentru pentru un an întreg (adică pentru două semestre), arată următoarea imagine pentru ultimii ani:

• În 2022-2023 au fost depuse 7.6 de formulare de evaluare / student;
• în 2021-2022: 5.2 evaluări / student;
• în 2020-2021: 6.6 evaluare / student;
• în 2019-2020: 5.2 evaluare / student.

Comparativ cu anii precedenți, raportul numeric din anul 2023 a fost mai mare și se datorează mobilizării active. Împărțit proporțional pe două semestre, înseamnă că pentru anul 2022-2023, un student demara în medie aproximativ 3-4 evaluări într-un semestru (având o medie de 8-9 discipline pe semestru). Deci, aproximativ jumătate din disciplinele au fost evaluate. Rezultatul detaliat al analizei (inclusiv tendințele de punctare a componentelor evaluate de către studenți) este inclus sub Anexa C1_86-4.

Institutul Teologic Protestant realizează periodic sondaje focusate asupra opiniei absolvenților programului de studii privind eficacitatea acestuia la 1-5 ani de la absolvire. O astfel de cercetare a fost efectuată în 2024 (> Anexa C1_87-1 | Anexa C1_87-2). (Pentru un sondaj anterior din anul 2019 vezi > Anexa C1_87-3.) Rezultatul ultimei evaluări arată următoarea imagine de ansamblu privind satisfacția generală a absolvenților din perioada 2019-2023.

În general, se observă că din 52 de evaluări anonime trimise de absolvenți, 22 (42%) apreciază formarea profesională ca fiind una bună, 19 (36%) ca având o calitate medie, și 7 (14%) ca excelentă. Există 4 evaluări cu cifre acordate slabe (în total ca. 7%). Pentru o imagine mai detaliată, vezi raportul din Anexa C1_87-2.

Așa cum a fost menționat anterior (IP 6), un cadru didactic al ITP, Kató Szabolcs Ferencz, în colaborare cu alți doi cercetători de la Institutul de Studii Religioase, desfășoară o cercetare de anvergură privind rolul preotului protestant în societatea din România. Cercetarea se efectuează printre preoți, majoritatea fiind foști absolvenți ai ITP. Aceasta este direct corelată cu conținutul și forma programului de studii oferit de ITP, inclusiv calitatea acestuia.

Datorită caracterului său specific, Institutul Teologic Protestant menține un contact strâns cu absolvenții săi și după terminarea studiilor. Astfel, la programele de perfecționare profesională organizate de ITP de cel puțin două ori pe an, participă anual un grup de 60-80 de persoane, majoritatea foști studenți ai Institutului. De asemenea, cadrele didactice sunt deseori invitate la întâlnirile eparhiale sau la întrunirile protopopiatelor. Discuțiile din cadrul acestor întâlniri oferă oportunitatea de a evalua direct eficiența activității didactice.

După cum s-a menționat la IP 6 și IP 56, ITP consultă în mod periodic angajatorii privind calitatea programului de studii din mai multe puncte de vederi. 

• Se monitorizează opinia liderilor bisericii în cadrul întâlnirilor organizate cel puțin o dată pe an (pentru detalii vezi IP 6).
• Se monitorizează opinia mentorilor direct implicați în procesul de învățământ prin mentorarea studenților care își exercită activitatea de practică sub tutoratul acestora (> Anexa C1_88-1 | Anexa C1_88-2 | Anexa C1_88-3). 
• Vezi și IP 56, pentru alte observații privind monitorizarea periodică.

Rezultatele analizei sunt dezbătute în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții bisericii, în cadrul întâlnirilor de evaluare a stagiilor de practică și pregătirea noului stagiu, precum și publicate pentru forul studenților participanți în practică prin platforma electronică de administrare a practicii profesionale Studium. Concluziile sunt incluse în planificarea noului an de studiu.

Ultimul sondaj pentru măsurarea indicelor de satisfacție a studenții ITP (în general) s-a realizat cu participarea a 89 de studenți (din totalul de 116), adică un nr. de 77% dintre studenții au completat formularul anonim (> Anexa C1_89-1). Rezultatul analizei este inclus în > Anexa C1_89-2. O evaluare similară a fost demarată și în aprilie 2021 (> Anexa C1_89-3, pe baza a 129 evaluări depuse, adică chestionarul a fost completat de 93% dintre studenții ITP).

Institutul Teologic Protestant oferă informații publice pe diferite platforme. Site-ul principal al instituției este https://proteo.cj.edu.ro, care furnizează date în trei limbi, maghiară, română și engleză. Datorită profilului instituției, site-ul de limba maghiară este actualizată cel mai des. Informații legate de procesele administrative, destinate în special membrilor comunității academice apar și pe domeniul https://office.proteo.hu. În funcție de caracterul informațiilor, cele destinate publicului larg sunt accesibile fără restricții, iar altele pot fi vizualizate după autentificare pe platformă.

1. Informațiile despre obiectivele programelor de studii și curriculumul se accesează aici, sau aici.
2. Informații despre calificările și ocupațiile vizate se accesează aici.
3. Informații despre politicile de predare-învățare și evaluare sunt incluse în fișele disciplinelor accesibile în mod public.
4. Informații despre resursele de studiu existente se menționează in fișele disciplinelor, sau pe site-ul bibliotecii aici.
5. Informațiile despre rezultatele obținute de studenți / absolvenți sunt accesibile pentru membrii consiliilor de care aparțin aceste informații (ex. Consiliul Facultății pe platforma Office). Informațiile publice (ex. despre premierea studenților) se publică pe site-ul principal.
6. Informații despre sistemul de management a calității se publică pe site-ul Office.